LOCURI TURISTICE DIN ROMANIA

                                       LOCURI TURISTICE DIN ROMANIA




TRANSFAGARASANUL   este unul  din cele mai spectaculoase si mai inalte drumuri   din Romania  numit si drumul din ''nori''  cara leagaregiunea  istorica  a  Munteniei cu TRANSILVANIA.


Drumul construit peste MUNTII  FAGARAS ,cel mai inalt lant muntos din ROMANIA ,care face parte din CARPATII MERIDIONALI este un drum asfaltat care in apropierea tunelului de langa LACUL BALEA,ajunge la altitudinea de 2042M


Drumul a fost construit  sa treaca  peste MUNTII FAGARAS,cel mai inalt lant muntos din muntii  ROMANIEI.Cazarea  TRANSFAGASAN la pensiunea DRACULA






rezervatia nat de zimbri DRAGOS VODA



 VATRA DORNEI






                                                                 SAPANTA-MARAMURES

in  toamna  anului 2008 parohul ortodox din Săpânța a inițiat lucrări de modificare a bisericii din CIMITIRULVESEL edificiu ridicat în anul 1886 de parohia greco-catolică din localitate. Lucrările aveau în vedere demolarea turnului neogotic al bisericii, construirea a cinci turnuri noi și vopsirea lăcașului în culoare albastră "pentru a da autenticitate comunei" În data de 29 aprilie 2009 a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de oprire a lucrărilor și de evacuare a parohiei ortodoxe, la cererea parohiei greco-catolice, care revendică lăcașul de cult și care reclamă intenția ștergerii caracterului catolic al edificiului, iar aceasta cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor.^[3]

BISERICA,,NASTERA MAICI  DOMNULUI'' DIN   CIMITIRUL VESEL

 DEMOGRAFIE

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.^[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.^[5]

La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni. Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.

                                           

Obiective turistice[modificare]

• Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș - 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
• Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
• Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.

                                                              MANASTIREA   PERI

În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Săpânța-Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.

Mănăstirea Săpânța  Peri
a fost înființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoș, Mănăstirea Săpânța Peri a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, inițial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de șapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur. Construcția se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban.

Cu o înălțime maximă de 78m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala din Timișoara și biserica Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița sau Sibiu.

                                                                  LOCURI TURISTICE DIN  SIGHETUL  MARMATIEI

MUZEUL   SATULUI

Sectia etnografica in aer liber, numita si Muzeul Satului m aramuresean este situata pe Dealul Dobaies, in partea de est a orasului, la 300 m distanta de drumul national DN18. In jurul bisericii din lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic maramuresean. Gospodariile acestuia ii permit vizitatorului sa sesizeze adevarata esenta a arhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa cum a fost aceasta structurata de-a lungul secolelor 

                            MEMORALUL   VICTIMELOR  COMUNISMULUI   SI  AL   REZISTENTEI






Este localizata in zona centrala a Municipiului Sighetu Marmatiei, fiind un simbol al represiunii puterii comuniste impotriva celor care cu gandul, vorba sau fapta s-au opus instaurarii comunismului in Romania. Este o cladire mare, cu mai multe corpuri, construita in perioada 1896-1899 de catre Imperiul Austro-Ungar. Dupa Cel de-al Doilea 
Razboi Mondial, noua putere comunista a ales aceasta inchisoare ca loc de detentie pentru elita intelectualitatii romanesti deoarece era situata in imediata apropiere a granitei dintre Romania si fosta URSS. De asemenea, regiunea este strabatuta de o cale ferata cu ecartament larg (specifica doar fostei URSS) care intra in Romania prin localitatea Campulung la Tisa si dupa cca 50 km i esea din nou in fosta URSS (azi Ucraina) prin localitatea Valea Viseului. 



In anii de dupa razboi, in aceasta inchisoare au fost adusi prim - ministri, , ministri, generali de armata, profesori universitari, academicieni, episcopi etc. Trupurile celor care si-au gasit aici sfarsitul au fost ingropate fara vreun semn intr-un cimitir de la marginea orasului (Cimitirul Saracilor) devenit ulterior componenta a muzeului. Incepand cu anul 1993, inchisoarea a fost transformata intr-un muzeu unic, unde gasim marturii despre intelectualii de prestigiu, aruncati in temnita de aici. Orice persoana care parcurge incaperile fostei inchisori, unde sunt prezentate instrumentele si tehnnicile de tortura, haineale detinutilor, obiecte personale, informatii etc. raman mult timp cu imaginea socanta a ceea ce s-a putut intampla cu doar 50 de ani in urma.